Forme de acoperiș populare în România și cum le alegi în funcție de casă, climă și buget
Forma acoperișului influențează aspectul casei, comportamentul la apă și zăpadă, costul de materiale și manoperă, dar și posibilitatea de a amenaja mansarda. Deși piața oferă nenumărate variante, câteva forme rămân dominante prin echilibrul între funcționalitate și estetică.
Acoperișul în două ape este clasicul versatil al zonelor rezidențiale. Evacuează natural apa și zăpada, are un detaliu simplu de coamă și frontoane ușor de finisat. Pe interior lasă spațiu generos pentru mansardă, iar la exterior se potrivește cu aproape orice material, de la țiglă la tablă fălțuită. Costurile sunt previzibile, iar pierderile la materiale rămân reduse dacă pantele sunt regulate.
Acoperișul în patru ape aduce o siluetă echilibrată, fără frontoane, cu streașini cursive pe toate laturile. Rezistă bine la vânt, dar adaugă muchii (hip) care cresc numărul de tăieturi și de accesorii. Mansardarea este posibilă, însă volumul util se calculează atent, mai ales pe laturile oblice. În zonele expuse la furtuni, forma compactă și distribuția uniformă a pantei îl fac o alegere sigură.
Acoperișul tip șarpantă mansardată permite un etaj locuibil eficient sub învelitoare. Pantele frânte oferă fațade plăcute și lumină naturală prin ferestre de mansardă sau lucarne. Complexitatea detaliilor crește, la fel și atenția pentru ventilare și etanșare în jurul străpungerilor. Este ideal acolo unde regulamentul local limitează înălțimea clădirii, dar ai nevoie de metri pătrați suplimentari.
Acoperișul terasă, foarte prezent în arhitectura contemporană, cere hidroizolații de calitate, pante corect dirijate către sifoane și întreținere periodică. Avantajul este exploatarea integrală a volumului interior și posibilitatea de a crea spații exterioare utile. În zonele cu ploi torențiale, dimensionarea drenajului devine decisivă.
Acoperișul cu o singură apă oferă o linie modernă și economică în volum, dar solicită proiectare atentă a înălțimilor pereților și a detaliilor la atic. Cu tablă fălțuită sau membrane, rezultă o imagine minimalistă, potrivită extinderilor și caselor compacte.
Alegerea formei trebuie să țină cont de clima locală. În zonele cu ninsori frecvente sunt preferabile pantele ferme și sisteme de parazăpezi. În regiunile cu vânt puternic, formele compacte cu streașini bine ancorate reduc riscul de smulgere. În orașele cu artere înguste, geometriile simple facilitează montajul și logistica. Din perspectiva bugetului, formele cu multe doliile și frânturi adaugă ore de muncă și accesorii speciale; dacă urmărești eficiență, păstrează geometria curată și detaliile repetitive.
Indiferent de opțiune, calitatea rezultată depinde de detalii: continuitatea ventilației, etanșarea la racorduri, fixările dimensionate corect, pluvialul bine echilibrat. O formă frumoasă pe hârtie devine un acoperiș reușit când este susținută de un proiect tehnic coerent și o echipă care stăpânește execuția.
